Guvernarea de sine și guvernarea celorlalți: cursuri ţinute la College de France (1982-1983)

Michel Foucault: Le Gouvernement de soi et des autres. Cours au College de France. 1982-1983, edition etablie sous la direction de Frans;ois Ewald et Alessandro Fontana, par Frederic Gros, Paris © Gallimard-Le Seuil, col lection "Hautes etudes", 2008 © Idea Design & Print, Editură, 2009, pentru această ediţie. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Focault, Michel Guvernarea de sine şi guvernarea celorlalţi: cursuri ţinute la College de France (1982-1983) / Michel Focault; trad.: Bogdan Ghiu. - Cluj-Napoca: Idea Design & Pri nt, 201 3 Index ISBN 978-606-8265-1 9-3 CU PRI NS AVERTISMENT Frani;:ois Ewald şi Alessandro Fontana 5 CURSUL DIN 5 IANUARI E 1 983 - Prima oră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Observaţii privitoare la metodă. - Analiză a textului lui Kant intitulat "Ce sînt Luminile?" - Condiţii de publicare: revistele. - Întilnire între Aufklărung creştină şi Haskala iudaică: libertatea de conştiinţă. - Filosofie şi actualitate. - Problema Revoluţiei. - Cele două postentăţi critice. CURSUL DIN 5 IANUARI E 1 983 - Ora a doua Ideea de minorat: nici neputinţă naturală, nici privare autoritară de drepturi. - Ieşirea din starea de minorat şi exercitarea activităţii critice. - Umbra celor trei Critici. - Dificultatea emancipării: lene şi laşitate; eşecul anunţat al eliberatorilor. - Resorturile stării de minorat: suprapunerea supunere/lipsă' a raţionamentului; confiizia uz privat/uz public al raţiunii. - Inflexiunile problematice ale finalului textului lui Kant. 35 CURSUL DIN 12 IANUARI E 1 983 - Prima oră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 Rapeluri privitoare la metodă. - Determinarea subiectului de studiu al anului. - Parrhesia şi cultura sinelui. - Tratatul despre pasiuni al lui Galenus. - Parrhesia: dificultatea circumscrierii noţiunii; repere bibltografice. - O noţiune durabilă, plurală, ambiguă. - Platon fa,tă în faţă cu tiranul Siracuzei: o scenă exemplară de parrhesia. - Ecoul lui Oedip. - Parrhesia versus demonstraţie/învă,tătură/discuţie. - Elementul riscului. CURSUL DIN 12 IANUARI E 1 983 - Ora a doua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Puncte de ireductibilitate ale enunţului parrhesiastic la enunţul performativ: deschiderea unui risc nedeterminat/ exprimarea publicii a unei convingeri personale / punerea în joc a unui liber curaj. - Pragmatica sau dramatica discursului. - Utilizarea clasică a noţiunii de parrhesia: democraţie (Polibiu) şi cetă,tenie (Euripide). CU RSUL DIN 19 IANUARI E 1 983 - Prima oră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Personajul lui Ion în mitologia şi istoria Atenei. - Contextul politic al tragediei lui Eu ripide: Pacea de la Nicias. - Povestea naşterii lui Ion. - Schema alethurgică a tragediei. - Implicarea celor trei moduri de spunere a adevărului: oracolul / mărturisirea / discursul politic. - Comparaţie structurală între Ion şi Oedip rege. - Aventurile spunerii adevărului în Ion: dubla jumătate de minciună. CURSUL DIN 19 IANUARI E 1 983 - Ora a doua Ion: Nimeni, fiul Nimănui. - Trei categorii de cetăţeni. - Urmările unei intruziuni politice a lui Ion: duşmănii private şi tiranie publică. - În ciiutarea unei mame. - Parrhesia, ireductibilă la exercitarea efectivă a puterii şi la condiţia statutară a cetăţeanului. -jocul agonistic al spunerii adevărului: liber şi riscant. - Contextul istoric: controversa Cleon/Nicias. - Minia Kreusei. CU RSUL DIN 26 IANUARI E 1 983 - Prima oră Continuarea şi încheierea comparaţiei Ion/Oedip: adevărul nu apare printr-o anchetă, ci din ciocnirea pasiunilor. - Domnia iluziilor şi a pasiunii. - Strigătul de mărturisire şi de acuzare. - Analizele lui G. Dumezil despre Apolo. - Reluarea categoriilor dumeziliene aplicate la Ion. - Modularea tragică a temei vocii. - Modularea tragică a temei aurului. 1 0 1 1 1 5 CURSUL DIN 26 IANUARIE 1 983 - Ora a doua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 33 Modularea tragicii a temei fecundităţii. - Perresi a ca imprecaţie: denunţarea publicii de către cel slab a nedreptăţii comise de cel puternic. - Cea de-a doua mărturisire a Kreusei: vocea confesiunii. - Ultimele peripeţii: de la proiectul uciderii la apariţia Athenei. CURSUL DIN 2 FEBRUARI E 1 983 - Prima oră Rememorarea textului lui Polibiu. - Revenire la Ion: veridicţiuni divine şi veridicţiuni umane. - Cele trei forme de parrhesia: politico-statutară; judiciară; morală. - Parrhesia politicii: legătura ei cu democraţia; ancorarea ei într-o structură agonistică. - Reîntoarcere la textul lui Polibiu: raportul isegoria/parrhesia. - Politeia şi dunasteia: politica înţeleasă ca experienţă. - Parrhesia la Euripide: Fen icien ele, H ipolit Hippolytos, Bacantele Bakchantele, Oreste Orestes. - Procesul lui Oreste. 1 49 CURSUL DIN 2 FEBRUARI E 1 983 - Ora a doua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 7 1 Dreptunghiul parrhesiei: condiţie formală/ condiţie de fapt/ condiţie de adevăr/ condiţie morală. - Exemplu de funcţionare corectă a parrhesiei democratice la Tucidide: trei discursuri ale lui Pericle. - Parrhesi a rea la /sacrate. CURSUL DIN 9 FEBRUARI E 1 983 - Prima oră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 85 Parrhesia: uz curent; uz politic. - Reamintirea celor trei scene exemplare: Tucidide; /sacrate; Plutah. - Linii de evoluţie ale parrhesiei. - Cele patru mari probleme ale filosofiei politice antice: cetatea ideală; meritele împărţite ale democraţiei şi ale autocraţiei; adresarea către sufletul Principelui; raportul filosofie/retorică. - Studiere a trei pasaje din Platon. CURSUL DIN 9 FEBRUARI E 1 983 - Ora a doua Scrisorile lui Platon: situaţia lor. - Studierea Scrisorii a V-a: ph6ne a constituţiilor; motivele unei neangajări. - Studierea Scrisorii a VII-a. - Istoria lui Dion. - Autobiografia politică a lui Platon. - Călătoria în Sicilia. - De ce acceptă Platon: kai ros; philia; ergon. CURSUL DIN 16 FEBRUARI E 1 983 - Prima oră Ergon-u/ filosofie. - Comparaţie cu Alcibiade. - Realul filosofiei: adresarea curajoasă către putere. - Prima condiţie de realitate: ascultarea, primul cerc. - Opera lucrarea filosofică: alegere; parcurgerea unui drum; aplicare şi sîrguinţă. - Realul filosofiei ca lucrare de sine asupra sieşi (al doilea cerc). 207 221 CURSUL DIN 16 FEBRUARI E 1 983 - Ora a doua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243 Eşecul lui Dionysios. - Refuzul platonician al scrierii. - Mathemata versus sunousia. - Filosofia ca practică a sufletului. - Digresiunea filosofică din Scrisoarea a VII-a: cele cinci elemente ale cunoaşterii. - Al treilea cerc: cercul cunoaşterii. - Filosoful şi legiuitorul. - Observaţii finale asupra interpretărilor contemporane cu Platon. CURSUL DIN 23 FEBRUARI E 1 983 - Prima oră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257 Ciudata fadoare a sfaturilor politice ale lui Platon. - Sfaturile către Dionys1os. - Diagnosticul, exerciţiul de persuasiune, propunerea unui regim. - Sfaturile către prietenii lui Dion. - Studierea Scrisorii a VIII-a. - Parrhesia aflată la rădăcina sfatului politic. CURSUL DIN 23 FEBRUARI E 1 983 - Ora a doua Filosofie şi politică: raport necesar, dar coinciden,tă imposibilă. -jocul cinic şi jocul platonician al raportării la politică. - Noua conjunctură istorică. a gîndi, dincolo de cetate, o nouă unitate politică. - De la piaţa publică la sufletul Principelui. - Tema platoniciană a filosofului-rege. CURSUL DIN 2 MARTI E 1 983 - Prima oră Serie de rapeluri cu privire la parrhesia politică. - Puncte de evoluţie ale parrhesiei politice. - Marile probleme ale filosofiei antice. - Studierea unui text al lui Lucian din Samosata. - Ontologia discursurilor de veridicţiune. - Rostirea socratică în Apărarea lui Socrate. - Paradoxul neangajării politice a lui Socrate. 285 297 CURSUL DIN 2 MARTI E 1 983 - Ora a doua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321 Încheierea studierii dialogului Apărarea lui Socrate: opoziţia parrhesia/retorică. - Studierea dialogului Phaidros: planul general al dialogului. - Condiţiile unui bun logos. Adevărul ca funcţie permanentă a discursului. - Dialectică şi psihagogie. - Parrhesia filosofică. CURSUL DIN 9 MARTIE 1983 - Prima oră Bascularea istorică a parrhesiei: de la jocul politic la jocul filosofie. - Filosofia înţeleasă ca practicare a parrhesiei: exemplul lui Aristip. - Via,ta filosofică înţeleasă ca manifestare a adevărului. - Interpelarea permanentă a puterii. - Interpelarea fiecăruia în parte. - Portretul cinicului la Epictet. - Pericle şi Socrate. - Filosofia modernă şi curajul adevărului. CURSUL DIN 9 MARTIE 1983 - Ora a doua Studierea dialogului Gorgias. - Obligaţia mărturisirii la Platon: contextul lichidării retoricii. - Cele trei calităţi ale lui Callicles: episteme, parrhesia, eunoia. -joc agonistic contra sistem egalitar. - Discursul socratic: basanos şi homologia. SITUAŢIA CURSULUI, de Frederic Gros . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371 INDEX DE NUME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 387